Sărbătoare importantă în data de 6 aprilie în calendarul ortodox din România.
Sfântul Sfinţit Mucenic Irineu este pomenit de Biserică în ziua de 6 aprilie.
Sfântul Irineu a fost episcop de Sirmium în timpul domniei împăratului roman Diocleţian (284-305), persecutor al creştinilor. Potrivit unui Act martiric, a fost judecat şi condamnat la moarte de Probus, guvernatorul provinciei.
Cetatea Sirmium se afla în provincia romană Pannonia Inferioară, lângă Singidunum (Belgradul de astăzi) şi era reşedinţa împăratului Galeriu, ginerele lui Diocleţian.
Printre creştinii arestaţi şi aduşi la judecată în provinciile dunărene ale Illyricului s-a numărat şi Irineu, tânărul episcop al cetăţii Sirmium, care era căsătorit şi avea copii mici.
La porunca de a jertfi zeilor, guvernatorul s-a lovit de refuzul stăruitor al tânărului episcop. Pentru aceasta, Sfântul Irineu a fost supus la chinuri, aruncat în închisoare şi din nou chinuit. A fost tăiat de ostaşi cu sabia şi a fost aruncat în râul Sava, în ziua de 6 aprilie a anului 304.
Sfântul Eutihie, patriarhul Constantinopolului, este pomenit în calendarul creştin ortodox la 6 aprilie.
S-a născut în Frigia, părinţii săi au fost Alexandru, ostaş, şi Sinezia, fiica unui îmbunătăţit preot. La vârsta de 12 ani, Eutihie a fost trimis la Constantinopol pentru a-şi completa studiile.
Sfântul Euthie a ales însă viaţa monahală. A fost hirotonisit diacon, apoi preot, la vârsta de treizeci de ani. Iar haina monahală a îmbrăcat-o într-una din mănăstirile din Amasia. Aici a fost numit arhimandrit al tuturor mănăstirilor din mitropolia Amasiei şi duhovnic al monahilor.
În acest timp a fost convocat, în anul 553, la Constantinopol, al V-lea Sinod Ecumenic de către împăratul Iustinian I (527-565). S-a întâmplat atunci ca mitropolitul Amasiei să fie bolnav şi l-a rugat pe cuviosul Eutihie arhimandritul să se ducă în locul lui la această mare întrunire a ierarhilor.
La Constantinopol, Sfântul Eutihie a fost ales să ocupe scaunul patriarhal rămas vacant în urma morţii patriarhului Mina, cu puţin timp înainte de începutul reuniunii.
În această calitate, de patriarh al Constantinopolului, a prezidat lucrările celui de-al V-lea Sinod Ecumenic, la care au participat 165 de episcopi, care a pus capăt ereziei nestoriene.
După mai mulţi ani de păstorire a fost scos, însă, din scaun şi trimis la mănăstirea sa din Amasia, din cauză că însuşi împăratul a căzut în erezie. Aici a petrecut mulţi ani în post şi rugăciuni. Dar a fost, din nou, pus în scaunul patriarhal al Constantinopolului, unde a rămas până la trecerea sa la Domnul.
“Îmbolnăvindu-se preasfinţitul Eutihie în săptămâna luminată, a chemat în Duminica Tomei tot clerul său şi dându-le pace, binecuvântare şi cea din urmă sărutare, după ce a înnoptat, a adormit cu somnul morţii celei vremelnice întru Domnul. Iar sfântul lui suflet s-a dus în ziua cea neînserată şi veşnică la sfinţii ierarhi. A stat pe scaun, după întoarcerea sa din surghiun, patru ani şi şase luni, iar toţi anii de la naşterea sa au fost şaptezeci. Şi a fost îngropat cu slavă în biserica apostolilor, înaintea treptelor altarului, unde erau moaştele sfinţilor apostoli Andrei, Timotei şi Luca” (Vieţile Sfinţilor). (surse: basilica.ro; vol. “Vieţile Sfinţilor”)
