Mark Rutte, actualul şef al NATO, propune o creştere substanţială a cheltuielilor pentru apărare şi securitate. Liderul olandez le-a sugerat statelor membre să aloce 3,5% din PIB pentru apărare şi încă 1,5% pentru domenii conexe, ajungând astfel la un total de 5% dedicat securităţii naţionale şi internaţionale.
Această idee vine ca răspuns la cererile repetate ale fostului preşedinte american Donald Trump, care a susţinut că ţările europene ar trebui să contribuie mai mult la bugetele militare. Surse citate de agenţia Reuters afirmă că prin această formulă, Rutte încearcă să ofere un compromis care să fie acceptabil atât pentru Washington, cât şi pentru capitalele europene.
În prezent, ţările NATO au ca obiectiv o contribuţie de cel puţin 2% din PIB pentru apărare. Totuşi, doar 22 dintre cele 32 de state membre reuşesc să atingă acest prag. Liderii NATO consideră însă că această țintă este depășită de realitate, în contextul în care Rusia rămâne o amenințare majoră după invazia Ucrainei în 2022.
Creşterea propusă de Rutte ar permite aliaţilor să investească mai mult nu doar în armată, ci şi în infrastructura care susţine logistica militară, cum ar fi drumurile, podurile sau alte sisteme de transport necesare în caz de conflict.
Oficialii NATO nu au confirmat public că Mark Rutte a propus în mod direct aceste cifre. Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a evitat un răspuns clar, dar a declarat că Rutte a insistat asupra necesităţii unei creşteri a investiţiilor în apărare pentru a atinge noile obiective de capacitate.
„Este probabil ca acest lucru să implice nu numai investiţii mai mari în apărare, ci şi în domenii precum infrastructura şi rezilienţa”, a spus Hart, menţionând că secretarul general colaborează cu statele membre pentru ca deciziile să fie luate la summitul NATO din iunie, care va avea loc la Haga.
În practică, propunerea lui Rutte ar putea duce la o redefinire a cheltuielilor considerate eligibile pentru apărare. Asta înseamnă că, pe lângă achiziţia de armament şi plata personalului militar, ţările ar putea include în acest buget şi investiţii în infrastructura civilă folosită în scopuri strategice.
Pentru ţările care nu pot susţine o creştere bruscă a bugetelor militare, includerea unor cheltuieli conexe ar putea face mai uşor de acceptat acest nou standard de 5% din PIB. Totuşi, rămâne de văzut dacă acest plan va fi agreat unanim la nivelul alianţei.
Sursa: Newsinn
