România va avea un nou aeroport, amplasat chiar în centrul țării, la Ghimbav, în județul Brașov. Consiliul Județean Brașov va aloca 26,58 milioane lei fără TVA pentru lucrări. Potrivit instituției, aeroportul va fi finalizat până în 2020.
Recent, Adrian-Ioan Veștea, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, și arhitectul Dorin Ştefan au prezentat soluția arhitecturală pentru terminalul de pasageri, care va fi o clădire cu totul spectaculoasă. În cadrul aceleiași prezentări, coordonatorul proiectului Aeroportului Internațional Brașov – Ghimbav, Alexandru Anghel, a explicat fluxurile de pasageri și bagaje pentru traficul intern și internațional din cadrul viitorului terminal, proiectate de specialiștii firmei IPTANA.
Poartă de intrare în Țara Bârsei
Brașovean de origine, membru fondator al Societăţii Arhitecţilor Români, doctor în arhitectură și profesor universitar, comisar pentru România la Bienala de Arhitectură de la Veneţia, vicepreşedinte al Ordinului Arhiţecţilor din România şi câştigător a numeroase concursuri internaţionale de arhitectură, Dorin Ştefan a propus Consiliului Judeţean Braşov o soluţie arhitecturală inedită pentru terminalul de pasageri al viitorului aeroport de la Ghimbav.
Este vorba despre un terminal cu spații deschise și luminoase, cu acoperiș de sticlă cu celule fotovoltaice, cu arcade inspirate de stilul gotic transilvănean și de hala interbelică a fostei fabrici de avioane din Brașov, dar și cu multă verdeață în incintă.
„Am gândit un terminal reprezentativ pentru identitatea braşovenilor. Această clădire trebuie să fie o poartă de intrare în Braşov și în Țara Bârsei. În această clădire se vor regăsi elementele goticului transilvănean, dar şi conceptul primei hale a IAR Brașov, care a fost realizată în anii ‘30. M-am gândit ca și turnul de control să fie inspirat dintr-un simbol al Braşovului și să reproducă silueta unui avion legendar produs la Braşov, respectiv IAR 80”, a spus arhitectul.Terminalul de pasageri va avea o suprafaţă de 11.000 mp şi va fi construit pe trei niveluri. Scheletul va fi din beton armat, iar pereţii din sticlă. Subsolul va fi destinat fluxului de bagaje şi unor spaţii administrative (transformatoare, rezerve de apă, depozite), la parter va fi zona de check-in (cu 10 birouri) şi spaţii comerciale, iar la etaj vor fi patru fluxuri de securitate, zona de control paşapoarte, zona de îmbarcare şi spaţii comerciale.
Conform arhitectului, pentru realizarea proiectului tehnic va fi nevoie de aproximativ trei luni, iar pentru realizarea lucrărilor propriu-zise, de un an şi jumătate. Costul unui metru pătrat de construcţie este estimat la 2.000 de euro.
Fluxuri interioare bine puse la punct
Adrian Veştea, președintele Consiliului Județean Brașov, a afirmat că în prezent sunt transmise la avizare documentele prin care sunt stabilite fluxurile din terminal. „După avizarea acestora vom pregăti caietul de sarcini pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor. Estimăm că în această toamnă vom lansa licitaţia şi că vom semna contractul. În cursul iernii ar urma să se elaboreze proiectul, iar anul viitor să înceapă lucrările”, a declarat Veştea.
Coordonatorul proiectului aeroportului, Alexandru Anghel, a explicat că platforma de parcare va avea o capacitate de trei aeronave, ceea ce înseamnă că prin terminal vor putea trece un milion de pasageri în fiecare an. Proiectul aeroportului este gândit modular, astfel că el va putea fi extins relativ uşor în viitor, cu costuri minime. „Având în vedere că terminalul de pasageri va fi unul internațional, vom avea trafic intern (în țară și în spațiul Schengen) și internațional (zboruri extra-Schengen), iar cele două fluxuri nu se intersectează, aceasta fiind o cerință obligatorie. În ceea ce privește fluxul de bagaje, avem partea de plecări și cea de sosiri. Cea mai complicată parte este sortarea bagajelor, care se face pe cinci niveluri de securitate. Terminalul va asigura toate condiţiile tehnice şi operaţionale pentru desfăşurarea activităţii instituţiilor publice precum SRI, Poliţia de Frontieră, Vama, Direcția Fitosanitară, Poliția Transporturi Aeriene, dar și a agenților economici de care un aeroport are nevoie”, a menționat Alexandru Anghel.
O promisiune: aeroportul, finalizat în 2020
Pe 3 septembrie a avut loc deschiderea ofertelor pentru proiectarea şi execuţia a nouă obiective noi din cadrul aeroportului. Este vorba despre clădire energetică, remiză PSI, posturi control acces, gospodărie de apă, parcare auto + drum acces terminal – DJ 103C, drumuri tehnologice interioare, împrejmuiri și porți, rețele interioare în aeroport, platforma antisuflu.
Contractul are o valoare estimată de 28,63 de milioane de lei.
„Vrem să facem o evaluare rapidă pentru a intra în proiectare şi anul viitor să facem lucrările. Am tot mai mare încredere că anul 2020 este un termen realist privind finalizarea aeroportului, mai ales că finanțarea este asigurată”, a spus șeful executivului județean.
În această perioadă se lucrează și la planul de afaceri al aeroportului, document care va fi transmis Comisiei Europene. „La nivelul Uniunii Europene se urmăreşte ca astfel de obiective să fie operate de mediul privat. În aceste condiţii, luăm în calcul concesionarea aeroportului cu plata unei redevenţe de către operatori”, a explicat Adrian-Ioan Veștea.
Primul obiectiv construit al aeroportului a fost pista (cu o lungime de 2850 de metri și o lățime de 45 de metri), finalizată în 2014.
