VICTOR NEGRESCU: TREBUIE SĂ NE MIŞCĂM MAI REPEDE ÎN IMPLEMENTAREA PROIECTELOR EUROPENE, SĂ NU PIERDEM BANII

Vicepreşedinte al Parlamentului European, Victor Negrescu, a declarat, joi, 22 mai, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, că România trebuie să facă eforturi mai mari pentru implementarea proiectelor finanțate cu fonduri europene, astfel încât să nu piardă banii alocați. El a explicat, printre altele, că vor fi dificultăți în continuarea anumitor programe europene cu care românii erau obișnuiți.

Parlamentul Europen a adoptat raportul prin care Comisiile de buget şi afaceri economice solicită Executivului de la Bruxelles prelungirea cu 18 luni a perioadei de implementare pentru anumite proiecte din PNRR. Pentru această prelungire este necesară decizia tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.

În plus, în cadrul raportului se solicită şi facilitarea tranziţiei către alte surse de finanţare europene. Prelungirea solicitată de România se referă la proiectele deja începute, de realizare a cărora depind investiţii şi reforme importante.

„Este un raport extrem de important. Este raportul privind implementarea Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă la nivel european, un raport pe care l-am coordonat din partea Comisiei pentru bugete. Este un semnal clar că legislativul european îşi doreşte să se implementeze în integralitate acest mecanism, adică să ajungă banii aceştia europeni la statele membre, inclusiv la România, şi, totodată, căutăm soluţii, oferim aceste soluţii prin propunerele noastre.

Am propus această prelungire cu 18 luni a termenului de implementare a proiectelor şi, totodată, am oferit o soluţie pentru ca proiectele nefinalizate să continue prin finanţări europene complementare, adică mai exact, să putem să transferăm proiectele nefinalizate către alte programe europene. Cred că e un apel important care deja produce multe discuţii, multe dezbateri, atât la nivelul Comisiei, cât şi la nivelul statelor membre.

Pentru că astăzi, când vorbim, se pare că deja executivul european este dispus să facă o ajustare tehnică, o prelungire tehnică de la luna august 2026, când era termenul, până la finalul anului 2026. Deci este destul de probabil că cel puţin câteva luni, cinci luni să fie câştigate prin acest demers.

Sperăm şi mai mult, pentru că la finalul zilei, este vorba strict de voinţă, voinţă din partea Comisiei, voinţă din partea statelor membre, pentru a oferi europenilor şansa să vadă aceste proiecte finalizate prin acest mecanism unic, dar absolut necesar în contextul actual”, a spus Victor Negrescu, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

Cele mai importante solicitări incluse în raport

De asemenea, Victor Negrescu a spus că România are nevoie ca de apă de această soluţie care vine de la Bruxelles. El a menționat că problema referitoare la nerespectarea termenilor există în toată Europa.

„Deşi astăzi trebuia să fim la un grad de implementare şi de rambursare de aproximativ 70% la nivel european, gradul de rambursare este de doar 50%, mult sub cifrele aşteptate iniţial. Deci practic sunt întârzieri acumulate şi pentru că reformele pot fi dificile, dar şi pentru că nu e atât de simplu să pui un proiect să fie şi să îl implementezi. De la achiziţiile realizate până la disponibilitatea furnizorilor, sunt lucruri reale.

Acum acest proiect caută să ofere şi nişte lecţii către Comisie, către statele membre, pentru a recupera acest decalaj. De exemplu, necesitatea de a simplifica procedurile, necesitatea de a implica partenerii sociali, nevoia ca IMM-urile să poată şi ele beneficia de aceste resurse financiare consistente. Nevoia de a ne asigura că există o valoare adăugată reală în aceste proiecte, nu că ele sunt doar bifate. Deci sunt nişte chestiuni care pot fi în continuare corectate.

De altfel, Curtea auditorilor europeni, Curtea de Conturi Europeană, mai exact, a prezentat un raport amplu, multe probleme şi multe soluţii la ceea ce se întâmplă în prezent. Pentru că, da, este pentru prima oară când Europa dezvoltă un astfel de mecanism bazat pe reforme, pe performanţă şi este automat ceva natural să existe neajunsuri, dar trebuie să le corectăm rapid”, a mai spus el.

Victor Negrescu a adăugat că mai este foarte puțin timp și că de aceea prelungirea pare a fi mai mult decât necesară, invitând statele membre, societatea civilă să se implice pentru a creşte presiunea, pentru că este vorba strict de schimbarea unui regulament. Comisia a mai făcut astfel de lucruri în trecut pe alte programe europene.

„18 luni, cât am trecut noi acolo, este ceva normal, pentru că practic vorbim de finalizarea cadrului financiar european, bugetul european pe termen lung şi 18 luni este un termen care s-ar putea realiza, dar sunt convins că vom reuşi, cel puţin câteva luni, care vor fi o gură de oxigen pentru câteva proiecte importante, pentru România, precum spitalele sau terminarea proiectelor pe zona de infrastructură”, a mai spus vicepreşedintele Parlamentului European.

„Este pentru prima dată când Europa creează un astfel de mecanism”

Victor Negrescu a mai spus că România nu este într-o situație tocmai fericită, deoarece a avut dificultăți la atragerea fondurilor europene, în timp ce alte state, cum ar fi Franța, excelează la acest lucru.

„Sunt state, însă, care au dificultăţi, cum este cazul României şi state care nu au accesat nici un fel de resursă financiară prin acest program, pentru că fie nu au reuşit, fie li s-a părut acest proces unul prea complex.

Deci sunt lucruri de remediat şi ascultătorilor dumneavoastră trebuie să le explicăm faptul că este pentru prima dată când Europa creează un astfel de mecanism, când Europa se înprumută în numele nostru, al tuturor şi realizează acest sistem de corelare a reformelor cu accesul la bani.

În unele state, reformele sunt mai dificile, nu doar România a avut de făcut reforme dificile, şi Franţa, de exemplu, a făcut o reformă a pensiilor care a scos lumea în stradă. Nu e simplu. Poate şi aici, componenta socială ar trebui să fie luată mai mult în considerare, de aceea, de exemplu, în acest raport pe care l-am coordonat, am spus foarte clar că ar trebui să existe mai multă flexibilitate în modificarea, în amendarea planurilor, raportându-ne şi la contextul pe care îl traversăm – a se vedea războiul din Ucraina sau climatul social.

Şi astăzi, pentru România, acum, în situaţia aceasta post-alegeri, e complicat să faci anumite reforme, pentru că am văzut care e reacţia populaţiei şi cum se poate traduce o reformă într-un vot-protest sau în tot felul de interpretări eronate, aşa că trebuie să fim prudenți şi Europa nu trebuie doar să se gândească la a bifa reforme sau la a bifa banii europeni, Europa trebuie să fie atentă şi la feedback-ul, la răspunsul pe care îl dă populaţia la propunerile pe care le facem împreună pentru ei”, a mai explicat el.

Posibilitatea redirecționării fondurilor europene deja alocate

Totodată, întrebat despre posibilitatea redirecționării fondurilor europene deja alocate, Victor Negrescu a explicat că, în prezent, cea mai mare dificultate pentru Europa este reprezentată de componenta de rambursare.

„Acest împrumut ne costă mai mult decât era estimat la nivel european. Începând cu 2028, rambursarea creditului la nivel european va reprezenta undeva la 20% din bugetul european anual. Asta înseamnă că vom avea dificultăţi în a continua anumite programe europene cu care românii erau obişnuiţi, fie că vorbim de Erasmus, fie că vorbim de subvenţii europene, fie că vorbim de politica de coeziune.

Şi de aceea există o presiune din partea anumitor state mai degrabă să nu se acceseze aceste fonduri, mai degrabă să cheltuim mai puţin şi atunci să existe resurse suplimentare pe viitor în bugetul anual. Aici este principala dezbatere între anumite state. Sunt state care nu au beneficiat de fonduri atât de consistente din acest program, care acum nu văd eficienţa sau utilitatea sa.

Acum, plecând de la chestiunea asta, noi trebuie să arătăm şi eficienţa, România a beneficiat de resurse consistente din acest program, deci este în interesul nostru ca acesta să fie unul funcţional şi este în interesul nostru ca eventualele sume rămase să nu fie transferate.

Sunt voci care sugerează ca pentru sumele necheltuite acestea să fie transferate mai degrabă către zona de apărare. Pe zona de apărare există resurse importante, avem nevoie de resurse şi acolo, dar eu aş vedea un alt mecanism de finanţare pentru zona de apărare.

De altfel, Europa a dezvoltat un program REARM EU prin care se va împrumuta încă o dată, dar împreună cu statele membre de această dată pentru a finanţa chelturile de apărare. Deci, într-un mecanism total diferit şi nu le-aş suprapune şi nu aş confunda obiectivele celor două mecanisme europene”, a mai spus Victor Negrescu.

Modificarea regulamentului RRS, o posibilitate

Potrivit vicepreşedintelui Parlamentului European, această propunere trebuie să fie avizată, votată în plenul Parlamentului European din iunie.

„Nu cred că vor fi probleme, aţi văzut că a făcut o largă majoritate în comisiile de resort şi vă spun că noi lucrăm de câteva luni la acest proiect. Acum, noi propunem acolo mai multe variante, de la prelungirea tehnică, care se pare că deja se face, până la prelungirea cu 18 de luni prin modificarea regulamentului RRS.

Am lucrat împreună cu specialiştii pe care îi are Parlamentul European. Există, într-adevăr, şi posibilitatea aceasta. Cea mai simplă este să modificăm structura juridică în ansamblu şi asta trebuie şi avizul statelor membre, inclusiv în Parlamentele Naţionale, dar există posibilitatea ca regulamentul RRS să se facă o altă categorie de extindere, pentru că sunt acolo prevederi legale care permit lucrul acesta la nivelul Comisiei Europeane.

De aceea spuneam mai devreme că e strict nevoie de voinţă. Înţeleg, poate, de ce încă, momentan, Comisia Europeană evită în a face un anunţ, pentru că trebuie în continuare să menţinem ritmul. De aceea, profit de ocazia acestui interviu, în a transmite şi beneficiarilor, că trebuie să menţină ritmul.

Deadline-ul, termenul pentru reforme, va rămâne cu siguranţă august 2026, vorbim strict de finalizarea proiectelor mature, cele care pot fi finalizate în termenul de extindere, adică dacă se extinde cu 5 luni, acele proiecte care pot fi finalizate în 5 luni vor beneficia de răgaz şi de rezoluţii financiare suplimentare.

Deci presiunea trebuie să rămână în continuare. În România trebuie să facem eforturi mai ample pentru a implementa aceste proiecte. Trebuie să ne mişcăm mai repede, să nu pierdem aceşti bani. E crucial lucrul acesta.

Dacă vom obţine o extindere, cu atât mai bine, dar m-aş concentra în momentul de faţă pe termenul deja stabilit. Şi de acolo pornim cu oportunităţi suplimentare, pentru că dacă se va întâmpla lucrul acesta, vom putea face eventuale reajustări şi ne vom asigura că o bună parte din bani vor putea să fie cheltuiţi de ţara noastră”, a mai explicat el.