Statul pe scaun ore întregi, fără pauze de mișcare, ar putea conta mai mult pentru sănătate decât se credea. Un studiu realizat pe peste 91.000 de persoane arată că fiecare oră suplimentară de sedentarism prelungit a fost asociată cu un risc cu 9% mai mare de deces prin cancer.
Orele petrecute pe scaun fără să ne ridicăm și fără să facem nici măcar puțină mișcare ar putea avea un impact mai mare asupra sănătății decât simplul număr total de ore în care suntem sedentari. Un studiu realizat în Marea Britanie arată că fiecare oră suplimentară petrecută zilnic în perioade lungi și neîntrerupte de sedentarism a fost asociată cu un risc cu 9% mai mare de deces prin cancer.
Sedentarismul: pericolul din spatele confortului
Cercetarea a fost realizată de o echipă din care face parte Frederick K. Ho, de la Universitatea din Glasgow, și a fost publicată în revista PLOS Medicine. Oamenii de știință au analizat datele a 91.292 de participanți la UK Biobank, iar nivelul lor de activitate fizică a fost măsurat cu ajutorul unor dispozitive purtate timp de șapte zile. Participanții au fost apoi urmăriți, în medie, timp de peste 12 ani.
Nu contează doar cât stăm jos, ci și cât timp stăm fără să ne ridicăm
Una dintre concluziile importante ale cercetării este că nu toate perioadele de sedentarism par să fie la fel. Oamenii de știință au făcut diferența între statul jos pentru perioade lungi, fără întrerupere, și timpul sedentar întrerupt frecvent de momente de mișcare.
Cercetătorii au considerat sedentarism prelungit perioadele de cel puțin 30 de minute în care o persoană petrecea cel puțin 90% din timp fără activitate fizică. Tocmai aceste perioade lungi au fost asociate cu un risc mai mare de mortalitate prin cancer. În schimb, atunci când timpul petrecut jos era întrerupt mai des de mișcare, asocierea mergea în direcția opusă, riscul observat fiind mai scăzut.
Asta înseamnă că două persoane care petrec același număr de ore pe zi pe scaun pot avea tipare foarte diferite. Una poate sta câteva ore aproape nemișcată, iar cealaltă se poate ridica periodic, poate merge prin casă, până la baie sau poate face alte activități ușoare.
Chiar și mișcarea ușoară poate conta
Studiul arată că nu este nevoie neapărat de un antrenament intens pentru ca întreruperea perioadelor lungi de sedentarism să fie asociată cu rezultate mai bune. Cercetătorii au estimat că înlocuirea unei ore de stat prelungit pe scaun cu activitate fizică ușoară a fost asociată cu un risc cu 12% mai mic de deces prin cancer.
Prin activitate ușoară putem înțelege lucruri obișnuite, precum mersul încet, treburile prin casă sau alte activități care ne fac pur și simplu să ne ridicăm și să ne mișcăm. Înlocuirea a 30 de minute de sedentarism cu activitate fizică moderată a fost, la rândul său, asociată cu o reducere de aproximativ 8% a riscului de deces prin cancer.
Rezultatele atrag atenția asupra unui lucru simplu: mișcarea de peste zi poate conta chiar dacă nu vorbim despre sport propriu-zis. Pentru persoanele care lucrează multe ore la birou, de exemplu, ridicarea periodică de pe scaun și câteva minute de mers pot întrerupe perioadele foarte lungi în care corpul rămâne aproape complet inactiv.
Analiza nu s-a oprit doar la mortalitate. Cercetătorii au găsit legături și între perioadele lungi de sedentarism și riscul general de apariție a cancerului, dar și în cazul unor forme de cancer asociate cu obezitatea și diabetul de tip 2.
Acest lucru nu înseamnă însă că o persoană care stă mult pe scaun va face cancer sau că sedentarismul este cauza directă a bolii. Studiul arată o asociere statistică între anumite tipare de comportament și riscul observat în grupul analizat, iar cercetătorii spun clar că sunt necesare și alte studii pentru a înțelege mai bine relația dintre cele două.
Studiul nu spune că statul pe scaun provoacă direct cancer
Aceasta este una dintre cele mai importante precizări ale cercetării. Studiul este observațional, ceea ce înseamnă că oamenii de știință au urmărit ce s-a întâmplat cu participanții în timp, dar nu au intervenit asupra comportamentului lor. Din acest motiv, rezultatele pot arăta o legătură, însă nu pot demonstra că statul prelungit pe scaun este cel care provoacă direct cancerul.
Există și alte limite. Activitatea fizică a participanților a fost măsurată timp de numai șapte zile, iar comportamentul unei persoane se poate schimba în anii următori. În plus, chiar dacă analiza a luat în calcul mai mulți factori care pot influența sănătatea, autorii recunosc că pot exista și alte elemente care nu au fost surprinse.
Pauzele de mișcare pot fi mai importante decât par
Mesajul care se desprinde din cercetare este că reducerea perioadelor foarte lungi în care stăm nemișcați ar putea fi o schimbare simplă și ușor de introdus în viața de zi cu zi. Nu este vorba doar despre a merge la sală sau despre a face sport câteva ore pe săptămână, ci și despre felul în care ne petrecem restul zilei.
Pentru cineva care lucrează la birou, o pauză scurtă în care se ridică, merge câteva minute sau face o activitate prin casă poate întrerupe o perioadă lungă de sedentarism. Cercetătorii spun că studiile viitoare, inclusiv cele în care participanții vor fi încurajați să își schimbe efectiv comportamentul, vor putea arăta mai clar cât de mult pot ajuta aceste pauze și cât de des ar trebui făcute.
