Consumul de droguri a explodat în România. Și mai ales în rândul tinerilor (elevi de liceu și sunt și cazuri de elevi de generală) și pe fondul scăderii pedepselor pentru trafic de droguri și dezincriminării consumului de droguri, spune bilanțul DIICOT pe anul 2022. Și situația descrisă este una reală.
Direcția de Investigare a Infracțiunilor Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) remarcă în Raportul de bilanț pentrul anul 2022 o creștere a infracțiunilor pe zona traficului și consumului de droguri în România, totul și pe fondul unor pedepse tot mai reduse aplicate de judecătorii din București, spre exemplu, pentru infracțiunea de trafic de droguri, în diferitele sale forme.
Creșterea consumului de droguri este remarcată și la nivelul elevilor, nu doar la nivelul adulților, DIICOT arătând că au început să existe consumatori și la nivelul elevilor din țara noastră. De altfel, pe parcursul anului trecut DIICOT a instrumentat la nivel teritorial, în Iași și Brașov spre exemplu, câteva de dosare de trafic de droguri în care principalii furnizori de droguri pentru elevii de la diferite licee erau colegi ai acestora din liceul respectiv.
În acest context, conducerea DIICOT reiterează propunerea pe care a făcut-o încă din 2021 de creștere a pedepselor pentru infracțiunile asociate drogurilor.
Concluziile reținute în Raportul de bilanț al DIICOT pentru 2022 în ceea ce privește tendințele pieței traficului și consumului de droguri:
– exportul de criminalitate în materia traficului de droguri, aspect care a presupus crearea unor rețele de traficanți constituite din cetățeni români și de altă naționalitate care acționează pe zona de vest a Europei, asigurând, îndeosebi, transportul drogurilor și distribuția acestora către dealeri de nivel inferior sau către consumatori. Procedând în acest mod, autorii au acces la tehnici elaborate de operare, la metode rafinate de acțiune și de disimulare a drogurilor, prin utilizarea unor stucturi funcționale specifice grupurilor
criminale organizate, de natură să asigure traficanților un potențial ridicat de obținere de active financiare ca produse infracționale, concomitent cu diminuarea gradului de expunere, din perspectiva posibilității obținerii probelor necesare angajării unei eventuale răspunderi penale;
– existența pe zona traficului transfrontalier de droguri a unor parteneriate între rețelele infracționale constituite din traficanți români și alte rețele europene sau internaționale (formate, cu precădere, din cetățeni albanezi, sârbi, dar și din statele cunoscute ca furnizoare tradiționale de droguri – țările din America de Sud pentru cocaină sau din zona Afganistan, Turcia pentru heroină, ori Olanda, Belgia, Germania pentru ecstasy); aceste conexiuni transfrontaliere facilitează accesul la sursele de furnizare a drogurilor, iar, în contextul unei disponibilități record a cocainei și metamfetaminei în anul 2022 (așa cum se menționează în Raportul european privind drogurile 2022 realizat de EMCDDA), am asistat în anul de referință la o creștere masivă a ofertei de droguri pe piața ilicită din România, existând date de menținere a acestui trend ascendent și pe parcursul anului 2023;
– creșterea numărului de consumatori, în special, de cannabis, care rămâne și în România drogul cel mai frecvent consumat, dar și de noi substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive; datele obținute din activitatea de urmărire penală relevă o creștere a consumului în rândul tinerilor, existând consumatori chiar și în rândul elevilor de gimnaziu; pe zona substanțelor susceptibile de a avea efecte psihoactive a existat o diversificare constantă a produselor traficate (spre exemplu 3-MMC, 3-CMC, alpha PHIP);
– reducerea efectului disuasiv al pedepselor aplicate prin hotărâri judecătorești rămase definitive pentru infracțiuni asociate traficului de droguri și alte substanțe aflate sub control național, din analiza efectuată sub acest aspect asupra hotărârilor pronunțate de instanțele din București în perioada 2017-2018, comparativ cu intervalul 2020-2021, constatându-se o scădere cu peste 35% a ponderii pedepselor cu executare în regim de detenție. Mai reținem din aceeași analiză și faptul că a crescut semnificativ ponderea hotărârilor cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere aplicate pentru infracțiunea de trafic internațional de droguri, care, presupune introducerea, peste frontieră, a drogurilor în țară, chiar în situația în care se află în concurs cu traficul intern de droguri. Diminuarea efectului disuasiv este amplificată în contextul în care pedepsele pentru infracțiuni asociate traficului de droguri au fost substanțial reduse în anul 2014, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod penal; ca expresie a voinței legiuitorului. Exemplificativ, arătăm că limitele de pedeapsă pentru infracțiunea de trafic intern de droguri de mare risc au scăzut de la 10 – 20 ani închisoare anterior anului 2014 la 5-12 ani închisoare, în prezent, iar limitele de pedeapsă pentru infracțiunea de trafic internațional de droguri de mare risc au scăzut de la 15 – 25 ani închisoare anterior anului 2014, la 7-15 ani în prezent;
– impactul Deciziei nr. 10/2018 pronunțată de ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin care s-a statuat că nu este incriminată în Legea nr. 194/2011 fapta de deținere, fără drept, pentru consum propriu a substanțelor susceptibile de a avea efecte psihoactive, cu consecința, explodării consumului acestor substanțe în lipsa unor politici de educație, prevenție și asistență medicală de specialitate corelative asigurate de instituții cu competențe în acest domeniu. Un alt efect al acestei decizii l-a constituit pierderea de către organele de urmărire penală a potențialului de obținere de informații despre traficanți pe care îl ofereau depistările spontane efectuate în zonele cunoscute ca areal de distribuție a substanțelor apte să producă efecte psihoactive, motivația consumatorilor să colaboreze pentru tragerea la răspundere penală a dealerilor lor fiind practic inexistentă în lipsa unor instrumente de coerciție sau de sensibilizare;
Astfel, în continuare, Raportul de bilanț pe 2022 al DIICOT arată că piața drogurilor reprezintă o sursă majoră de venit pentru grupările de criminalitate organizată care acționează pe teritoriul României și pe întreaga regiune a UE, anumite studii atestând o valoare de circa 30 miliarde euro pe an la nivelul uniunii. Banii din droguri reprezintă cea mai importantă sursă de finanțare a terorismului, spune DIICOT.
DIICOT cere măsuri legislative și politici publice care să atenueze creșterea fenomenului de consum de droguri la nivel național
În ceea ce privește consumul de droguri, în afara alterării sănătății publice, deviații comportamentale generate de creșterea gradului de anxietate și dificultățile de integrare socială și de grup, ”consumatorul de droguri rămâne în cele mai multe cazuri cu un potențial ridicat de comitere de acte antisociale pentru obținerea resurselor financiare necesare achiziționării drogurilor, spectrul infracțional utilizat fiind extrem de larg, de la infracțiuni contra patrimoniului la infracțiuni de violență sau alte forme de infracționalitate, inclusiv crima organizată, acceptând uneori ca pentru a primi doza zilnică de droguri să activeze în cadrul unui grup infracțional organizat”, spun reprezentanții DIICOT.
Față de cele constatate în cadrul activității desfășurate pe parcursul anului 2022, conducerea DIICOT spune în Raportul de bilanț că ”apar ca necesare măsuri de natură legislativă, organizatorică sau de politici publice, apte să atenueze amplificarea fenomenului de consum de droguri la nivel național”.
Câteva din măsurile propuse de DIICOT
– reducerea deficitului de resursă umană specializată, în special în rândul polițiștilor din cadrul DCCO și a unităților subordonate acesteia;
– dotarea structurilor de specialitate cu aparatură care să corespundă principalelor nevoi ale activității de urmărire penală în domeniul traficului de droguri (ex: scanner mobil performant care să permită verificarea autovehiculelor și a spațiilor de depozitare, echipamente informatice adecvate pentru monitorizarea și interceptarea comunicațiilor prin aplicații de telefonie);
– urgentarea procedurilor legislative sau îmbunătățirea cadrului legislativ; în cursul lunii mai 2021, DIICOT a formulat propuneri de modificare a Legii nr. 143/2000 și 194/2011, care vizează, între altele, agravarea regimului sancționator, prin majorarea limitelor de pedeapsă, respectiv pentru art. 2 alin. 1 „închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi” (de la 2-7 ani în prezent), art. 3 alin. 1 „închisoare de la 5 la 12 ani și interzicerea unor drepturi” (de la 3-10 ani în prezent). Cu privire la modificarea art. 16, 17 și 19 din Legea nr. 194/2011, s-a propus majorarea limitelor de pedeapsă, pentru art. 16 alin. 1 „închisoarea de 2 la 7 ani”, art. 16 alin. 2 „închisoarea de 1 la 5 ani”, art. 17 „închisoarea de 2 la 7 ani” și art. 19 „închisoarea de 1 la 5 ani”. Totodată, s-a propus incriminarea faptei de deținere, fără drept, de substanțe psihoactive în vederea consumului propriu;
– utilizarea mai eficientă a resurselor umane și materiale (numai la nivelul Structurii centrale a DIICOT se înregistrează în medie circa 4.500 dosare pe an având ca obiect consumul de droguri, fără drept; or, în condițiile în care încărcătura de dosare pe procuror a ajuns la peste 500 cauze, resursa umană disponibilă pentru contracararea criminalității care privește traficul de droguri se situează la un nivel vădit insuficient);
– măsuri mai ferme de combatere a unor fapte de natură penală asociate traficului și consumului de droguri – (ex. art. 336 alin. 2 C.p.)
– măsuri active și eficiente pe segmentul reducerii cererii de droguri, mai ales în privința segmentului de consumatori din rândul tinerilor;
– creșterea nivelului de conștientizare în rândul conducătorilor instituțiilor de învățământ în sesizarea evenimentelor sau a împrejurărilor în care elevii/studenții interferează cu traficul sau consumul, fără drept, de droguri, scrie newsonline.ro
