În cazul unui cutremur major, Bucureștiul este cel mai vulnerabil oraș din țară, iar sute de clădiri s-ar putea prăbuși. Sunt aproape 400 de clădiri încadrate în clasa întâi de risc seismic, adică într-o stare avansată de degradare. Acum, premierul României cere mobilizare în întreaga țară după seismul major produs în Turcia. O echipă Realitatea PLUS alături de un inginer specializat în structura clădirilor cu risc seismic au luat Capitala la pas și au analizat situația reală a imobilelor.
Imaginile din Turcia sunt identice cu cele surprinse după seismul din 1977. Atunci, un cutremur cu magnitudine de peste 7 cu durată de sub un minut, a distrus peste 200 de clădiri şi a provocat aproape 1.600 de victime.
Acum, în cazul unui cutremur, situația ar putea fi de două ori mai gravă. Capitala a devenit extrem de vulnerabilă iar cea mai expusă zonă ar fi Centrul Vechi. O problemă majoră este legată de faptul că multe clădiri nu au fost consolidate, dar și pentru că străzile sunt înguste. Probleme sunt însă în toate cartierele.
Reporter Alexandra Nistorescu: „O simplă plimbare pe bulevardul Magheru reprezintă de cele mai multe ori un joc de noroc. Asta pentru că aici se află un număr mare de clădiri cu risc seismic ridicat. Inclusiv teatrul Nottara e într-o clădire încadrată în clasa întâi de risc sesimic ce nu a fost reabilitată”.
O echipă Realitatea PLUS a analizat zona alături de un inginer specializat în structura clădirilor cu risc seismic. Prima clădire la care ne-am oprit a este fostul cinema Patria, reconstruită după seismul din 1977. Ce am găsit?
MATEI SUMBASACU, inginer specializat în structura clădirilor cu risc seismic: „Pe această clădire, spre exemplu, putem să ne uităm la stâlpii dintre ferestre să vedem cum unii stâlpi, mai ales în partea de jos, sunt mai îngroșați. Practic, ăștia sunt stâlpii la care s-a intervenit și au fost făcuți mai rezistenți. La un cutremur de 7 nu se poate garanta ce se va întâmpla cu această structură”.
Altă clădire, aceleași probleme.
MATEI SUMBASACU, inginer specializat în structura clădirilor cu risc seismic: „Se văd urme de cutremur. De exemplu, între ferestre, acolo, e o fisură înclinată. De cele mai multe ori, fisurile înclinate sunt fisuri seismice. Vedem acolo la baza stâlpului cum deja armătura este expusă. Chiar se vede fierul. Da, da, betonul a fost măcinat și a ajuns la armătură”.
Și imobilele aparent solide s-ar putea face praf dacă n-au fost niciodată consolidate.
MATEI SUMBASACU, inginer specializat în structura clădirilor cu risc seismic: „Dacă locuim într-un bloc care are mai mult de 50 de ani vechime trebuie să ne gândim la o expertizare și la eventuale soluții de consolidare pentru a o aduce la normele actuale”.
Experții vin și cu câteva sfaturi și demontează o serie de mituri. În caz de cutremur, nu ne adăpostim sub tocul ușii. Mai mult, fiecare dintre noi trebuie să avem kit-ul de supraviețuire pentru 72 de ore, trusă care să conțină apă, alimente neperisabile, medicamente.
MATEI SUMBASACU, inginer specializat în structura clădirilor cu risc seismic: „În caz de cutremur nu ne punem sub tocul ușii. De ce? Clădirile sunt proiectate și să pice și atunci când pică o clădire cedarea începe cu grinzile. De obicei deasupra tocului ușii ai o grindă. Recomandarea este să ne lăsăm la podea, eventual sub o masă solidă sau lângă un corp de mobilier masiv, să ne acoperim cu mâinile ceafa și să ne ghemuim”.
În București sunt însă și clădiri care au șanse mari să să rămână în picioare, printre care, Arcul de Triumf, Casa Poporului și Banca Centrală.
Sursa: Realitatea de Bucuresti