Reprezentanţii Muzeului Brukenthal din Sibiu continuă seria dezvăluirilor legate de fondatorul instituţiei muzeale, proiect iniţiat cu prilejul împlinirii a 206 ani de la deschiderea muzeului şi a 220 de ani de la moartea baronului.
Aceştia menţionează, într-un comunicat transmis AGERPRES, că Samuel von Brukenthal a importat oi din Spania şi bivoli albi din Egipt şi a transformat Avrigul şi Transilvania într-o exploataţie agricolă model şi foarte modernă.
”Reşedinţa de vară a Baronului Samuel von Brukenthal din apropierea Sibiului, de la Avrig, era o fermă profitabilă. Aşa cum am menţionat în materialele anterioare, alături de cochetul palat de vară construit în stil baroc, domeniul de la Avrig dispunea şi de o lăptărie, un joagăr şi două cârciumi. Colaborând cu ţăranii locali, a reuşit adaptarea unor culturi la condiţiile climatice specifice zonei. Printre acestea se numără cultura cartofului şi cultivarea trifoiului pentru îmbunătăţirea hranei animalelor. În consemnări din anul 1788 apare introducerea în zonă a 95 de soiuri de păr, 40 de soiuri de piersic şi 17 soiuri de măr. În grădina de zarzavat erau cultivate diferite legume. Tot în grădina de la Avrig erau cultivate fructe exotice, oranjeria baronului fiind renumită în epocă. De asemenea, Samuel von Brukenthal a fost interesat de îmbunătăţirea raselor autohtone, a importat oi din Spania şi bivoli albi din Egipt”, se arată în comunicat.
Bivolii albi au avut parte de o îngrijire specială, fapt pentru care înmulţirea acestei rase în Transilvania a ajuns chiar la urechile mai multor persoane importante din aceea vreme din Europa. Însuşi Împăratul Iosif al II-lea văzuse cu ochii lui bivolii în decursul şederii sale în Transilvania, precizează sursa citată.
”La 10 martie 1784 Împăratul scrie cancelarului Curţii: ‘Scrieţi-i baronului Brukenthal că îi rămân îndatorat pentru muncă; el să trimită bivolii la Triest şi să mă anunţe de cheltuieli, pe care eu le voi achita. Joseph’. În toamna anului 1784 se cunoaşte faptul că Brukenthal trimite la dorinţa Împăratului şase femele şi doi masculi, care ajung cu bine la Neapole. Animalele valorau 400 de guldeni, iar pentru transport s-au plătit 487. Într-o scrisoare nedatată, contele Brigido confirmă sosirea celor ‘opt bucăţi de bivoli’, care au ajuns la Triest pe 14 Iunie. ‘Deoarece animalele sunt obosite, e nevoie de câteva zile de odihnă, fiind nevoie şi de igiena şi curăţirea lor. Mă gândesc să aduc animalele peste câteva zile pe vaporul pregătit de dinainte şi sub supravegherea personalului, care i-a însoţit din Transilvania şi până încoace, cărora le voi da şi un emisar însoţitor, care ştie limba italiană, să trimit vaporul spre Manfredonia’ ”, afirmă reprezentanţii muzeului sibian.
Pe lângă creşterea bivolilor albi, Brukenthal împreună cu autorităţile din Transilvania investesc în politica de înnobilare a raselor autohtone de oi şi implicit a îmbunătăţirii lânii autohtone.
Astfel Brukenthal comandă berbeci din Spania şi din Italia de nord, din Padova. Animalele de prăsilă au fost încredinţate ţăranilor din zonă. Experimentul se pare că ar fi eşuat în 1785, deoarece 1.200 de animale nu au suportat clima şi au murit, mai arată sursa citată.
”Succesul a venit abia atunci când animalele au fost mutate pe Valea Mureşului. (…) Din toate acestea se observă faptul că Samuel von Brukenthal a transformat Avrigul şi Transilvania într-o exploataţie agricolă model şi foarte modernă”, menţionează reprezentanţii Muzeului Brukenthal.
***
Materialul face parte din proiectul ”Ce a făcut cu adevărat Samuel von Brukenthal” – iniţiat de managerul interimar al muzeului, Alexandru Constantin Chituţă.
AGERPRES
