Cutremurele din ultimele 24 de ore din Gorj i-a pus serios pe gânduri pe românii care trăiesc la bloc. Mulți au început să se întrebe dacă, în caz de cutremur, etajul superior îți oferă un mic avantaj sau cele inferioare.
Românii s-au speriat în urma cutremurelor puternice care au zguduit, luni, 6 februarie, Turcia, fiind resimțite și în țările vecine.
Și în România s-au produs seisme luni și marți, 14 februarie.
Potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, marți la ora, 15:16, s-a produs în Oltenia, Gorj un cutremur semnificativ cu magnitudinea ML 5.7, la adâncimea de 40 km.
În ultima săptămână pe rețelele de socializare a fost analizat scenariul unui cutremur puternic în țara noastră. Unii s-au grăbit să-și facă asigurări pentru locuințe, alții își fac griji în privința rezistenței clădirilor în care locuiesc.
“Am o curiozitate, în caz de cutremur, dacă se prăbușește un bloc, la ce etaj ai mai mari șanse de supraviețuire, primele etaje sau ultimile, să zicem că e de 10 etaje aproximativ”, a întrebat un utilizator al platformei Reddit.
“Depinde cum îți e norocul”
În comentarii, părerile sunt împărțite.
“Caută pe internet blocul unde a murit Toma Caragiu, au picat doar etajele superioare, culmea e că apartamentul lui a rămas întreg, doar că el era în vizită la Alexandru Bocăneț, prieten regizor, la un etaj mai sus, și când a început cutremurul au fugit pe scări, care s-au prăbușit primele. Este un documentar pe YouTube TVR.”
“Apropo de “șanse”, depinde cum îți e norocul.”
“Dacă blocul se prăbușește parțial (doar etajele superioare) evident ai șanse mai mari dacă ești la primele, alea care rămân întregi.”
“Dacă blocul se prăbușește total, șanse mai mari ai la etajele superioare, pentru că ai mai puțin material prăbușit peste tine (ai șansa să mai existe ceva structură care să susțină acel mai puțin material) și e mai puțin material de îndepărtat ca să se ajungă la tine în timp util.”
“Și tot apropo de șanse, degeaba ești la etajul potrivit și îți rămâne apartamentul relativ întreg – dar ai ghinionul să-ți treacă prin cap o singură bară de armătură de beton.”
“Etajele superioare sunt mai sigure dacă se rup pereții, pentru că vei avea mai puțin moloz peste tine. Stai sub o grindă, cât mai spre centrul clădirii. Pereții exteriori au cele mai mai șanse să cadă, împreună cu balcoanele și scările.”
“Teoretic, în niciunul”
“Dacă fundația e proastă se poate răsturna clădirea, dar poate rămâne întreagă. În cazul ăsta ai șanse mai mari la etajele inferioare. E un bloc pe lângă mine, e aplecat puțin după cutremurul din ’77. La următorul o să se răstoarne probabil, chiar dacă e încadrat doar cu RS2.”
“Cele mai mari șanse de supraviețuire în caz de cutremur le ai dacă locuiești la casă. Deși, la cum se construiește azi, nici în alea nu am încredere.”
“Teoretic, în niciunul. Dacă stai la cele inferioare, eșți zdrobit de tonele de beton care cad peste ține, dacă eșți la cele superioare e ca și cum ai cădea “în gol” de la o înălțime mare, plus că, există șanse ca blocul să cadă precum un domino, vezi blocurile acelea “flotante”, deci o cădere liberă de 25 metri.”
“Totul ține de structura de rezistență”
“Totul ține de structura de rezistență a blocului și de ce metode împotriva cutremurelor sunt folosite pentru el.”
“Oare ce e mai bine, deasupra a 200 de tone de moloz sau sub 200 de tone de moloz? N-am înțeles niciodată fetișul bucureștenilor cu etajele inferioare.”
“La etajele superioare există o șansă mai mare să cadă mobilă peste tine dacă nu-i bine ancorată. Apoi depinde, nu toate blocurile pică în întregime, dacă-ți pică doar partea superioară, atunci ce șanse ai să supraviețuiești?”, scrie ziare.com
