Specialiștii au stabilit că nu există pericol pentru populația din România, pentru mediu sau pentru calitatea apei de îmbăiere în Marea Neagră. Parametri înregistraţi sunt în grafic.
”Ministrul Mircea Fechet, a convocat astăzi o întâlnire, la sediul MMAP, cu autorităţile responsabile de monitorizarea şi protecţia apelor Mării Negre, în contextul distrugerii barajului Kahovka de pe râul Nipru (Ucraina) şi a consecinţelor acestui eveniment. La întâlnire, au participat secretarii de stat Ionuţ Sorin Banciu şi Dan Chiru, directorul general al ANAR Sorin Lucaci, precum şi reprezentanţi ai MMAP, Ministerului Transporturilor, Administraţia Naţională Apele Române, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, Institutul National De Sanatate Publica şi Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Marină Grigore Antipa”, a transmis, vineri, Ministerul Mediului.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a transmis că specialiştii au stabilit că, după ce au fost colectate toate datele, nu există niciun indiciu care să ridice semne de întrebare, toţi parametrii măsuraţi situându-se în limitele normale pentru această perioadă.
”De asemenea, luând în considerare imaginile satelitate prezentate, distanţa între gura de vărsare a Niprului şi apele teritoriale româneşti, deplasarea maselor de aer şi a curenţilor marini, temperatura şi salinitatea apei, specialiştii preconizează că riscul ca sănătatea oamenilor, a mediului ecosistemelor din acvatic sau calitatea apei de îmbăiere să fie în pericol, este minim. Cu toate acestea, vom continua să monitorizăm în ritm alert toţi parametrii şi suntem pregătiţi să intervenim la cel mai mic semn de pericol”, a declarat ministrul Mircea Fechet, la finalul întâlnirii.
Reprezentanţii ministrului au precizat că s-a convenit constituirea unui grup de lucru tehnic interinstituţional care să continue monitorizările.
”Astfel, ANAR împreună cu ICDM ”Grigore Antipa” vor intensifica determinările fizico-chimice atât la staţiile hidrometrice de coastă, cât şi în largul Mării Negre. De asemenea, reprezentanţii INSP, împreună cu DSP Constanţa şi Tulcea, vor continua monitorizările microbiologice zilnice, pentru a identifica orice eventual risc pentru sănătate”, a mai transmis ministerul.
Potrivit oficialilor acestora, reprezentanţii de la Ministerul Transporturilor si Infrastructurii România au prezentat capacitatea de intervenţie pentru combaterea eventualelor fenomene de poluare, aceştia fiind pregătiţi să intervină în orice moment.
”Ulterior întâlnirii, ministrul Mircea Fechet a avut o discuţie bilaterală, în sistem videoconferinţă, pe acelaşi subiect, cu ministrul mediului din Bulgaria, Julian Popov. Demnitarul din statul vecin şi-a exprimat îngrijorarea asupra apariţiei, în spaţiul public, a mai multor informaţii fără fundament, care ar putea genera un sentiment de panică în rândul populaţiei, în contextul în care şi specialiştii bulgari care monitorizează situaţia au ajuns la concluzii similare cu cele exprimate de experţii români”, a mai transmis Ministerul Mediului.
Potrivit instituţiei, cei doi miniştri au convenit ca autorităţile româno-bulgare să realizeze un schimb de informaţii şi să colaboreze de fiecare dată când situaţia o va impune.
”În cazul în care vor apărea elemente noi, cei doi demnitari vor relua discuţia la începutul săptămânii viitoare, în marja lucrărilor Consiliului de Mediu de la Luxembourg, la care ambii vor participa”, se mai arată în comunicat.
Barajul Nova Kahovka din Ucraina a fost distrus în primele ore ale zilei de 6 iunie 2023, provocând inundaţii extinse de-a lungul cursului inferior al fluviului Nipru în regiunea Herson. Cel puţin 28 persoane au murit şi câteva zeci au fost date dispărute, la fel ca multe animale. Ruşii şi ucrainenii se învinovăţesc reciproc pentru dezastru, iar preşedintele Zelenski a vorbit despre un ”ecocid”.
Fostul ministru al ecologiei Ostap Semerak a declarat că aceasta este cea mai mare catastrofă de mediu din Ucraina de la dezastrul de la Cernobîl din 1986.
Crucea Roşie a avertizat că apele deversate, care se scurg către Marea Neagră, au luat cu ele şi minele care erau amplasate pe câmpuri. De asemenea, de la hidrocentrala de la Nova Kahovska s-au scurs peste 150 de tone de ulei industrial. La câteva zile de la dezastru, la Odesa ajunseseră în Marea Neagră pereţi şi acoperişuri de case.
