Economie· 3 min citire

Execuția bugetară după nouă luni: deficitul a ajuns la 3,81% din PIB, iar încasările la buget au crescut, arată raportul Ministerului Finanțelor

Alexandru Nazare

Alexandru Nazare

Scris de Daniel Onescu Publicat: 3 nov. 2026, 15:02

Ministerul Finanțelor a publicat marți raportul privind execuția bugetară pe primele nouă luni ale anului 2026. Potrivit raportului, deficitul bugetar a scăzut la 3,81% din PIB, iar încasările la buget au crescut, informează Mediafax. Cea mai mare parte a perioadei analizate acoperă guvernarea Bolojan.

Documentul prezintă execuția bugetului general consolidat în perioada iulie-septembrie 2026, comparativ cu programul trimestrial și cu aceeași perioadă a anului trecut.

Astfel, conform documentului, în perioada iulie–septembrie 2026, investițiile publice au totalizat 47,81 miliarde de lei, adică 2,33% din PIB, față de 32,2 miliarde de lei (1,67% din PIB) în trimestrul III 2025, respectiv o creștere de aproximativ 15,6 miliarde de lei.

În aceeași perioadă, veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 15,2%. În același timp, cheltuielile cu dobânzile au fost mai mari cu 6,55 miliarde de lei, pe fondul dezechilibrelor macroeconomice acumulate în anii anteriori.

Cumulat, la nouă luni, deficitul bugetar s-a redus la 3,81% din PIB, față de 5,31% din PIB în perioada similară a anului 2025, iar ținta de deficit de 6,2% din PIB pentru anul 2026 a fost menținută în urma primei rectificări bugetare, arată raportul.

Deficitul bugetului general consolidat a fost de 37,27 miliarde de lei în trimestrul III, respectiv 1,81% din PIB, cu 4,11 miliarde de lei sub nivelul programat pentru acest trimestru. Ca pondere în PIB, deficitul trimestrial s-a menținut aproape de nivelul anului trecut (1,81%, față de 1,72% în trimestrul III 2025), în condițiile în care investițiile au crescut de la 1,67% la 2,33% din PIB, iar dobânzile de la 0,77% la 1,03% din PIB.

Față de perioada iulie–septembrie 2025, deficitul trimestrial este cu 4,6 miliarde de lei mai mare, evoluție determinată de cheltuielile pentru investiții (+15,6 miliarde de lei) și de costul datoriei publice (dobânzi +6,5 miliarde de lei). Cheltuielile de funcționare – personal, asistență socială, bunuri și servicii – au crescut cu doar 1,8% (+2,3 miliarde de lei) - sub rata inflației - și s-au redus de la 6,7% la 6,3% din PIB, în timp ce veniturile din economia internă (exclusiv sumele primite de la Uniunea Europeană) au crescut cu 10,3%.

Cumulat, în primele nouă luni, deficitul bugetar s-a redus cu 24,17 miliarde de lei, de la 102,47 miliarde de lei în 2025 la 78,30 miliarde de lei în 2026. Ca pondere în PIB, scăderea a fost de 1,5 puncte procentuale, de la 5,31% la 3,81%.

Raportul prezentat de Ministerul Finanțelor arată că evoluția confirmă traiectoria de consolidare fiscală: deficitul cash s-a redus de la 8,67% din PIB în 2024 la 7,65% în 2025, iar ținta pentru 2026, de 6,2% din PIB (130,3 miliarde de lei), a fost menținută prin prima rectificare bugetară.

Ministerul Finanțelor arată că, în trimestrul III, plățile pentru proiecte finanțate din fonduri europene, inclusiv PNRR, au totalizat 23,81 miliarde de lei, cu 68,6% peste nivelul din trimestrul III 2025. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la proiectele finanțate din granturi PNRR, pentru care s-au plătit cu 7,52 miliarde de lei mai mult și la proiectele din programele europene 2021–2027, cu un plus de 3,88 miliarde de lei. Distinct, plățile aferente instrumentului european pentru apărare SAFE au însumat 6,34 miliarde de lei. În ansamblu, investițiile au reprezentat peste o cincime din cheltuielile totale ale trimestrului.

Încasările din fonduri europene nerambursabile au crescut, la rândul lor, cu 87,6% față de trimestrul III 2025, la 18,66 miliarde de lei. Încasările din granturi PNRR au crescut cu 121,6%, iar cele aferente programelor 2021–2027, cu 91%.

În trimestrul III, plățile pentru proiectele finanțate din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR au totalizat 12,99 miliarde de lei, față de 5,47 miliarde de lei în trimestrul III 2025. Creșterea, de 7,52 miliarde de lei, reprezintă aproape jumătate din creșterea investițiilor publice. Aceste plăți includ și componenta suportată de la bugetul de stat – taxa pe valoarea adăugată și contribuția națională –, care nu face obiectul rambursării de către Comisia Europeană.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea de Sibiu și pe Google News

Mai multe știri din Economie