Senatorul Ninel Peia a cerut, de la tribuna Parlamentului, adoptarea de urgență a unei declarații oficiale prin care statul român să condamne Pactul Ribbentrop-Molotov și crimele împotriva umanității asociate acestei înțelegeri.
În intervenția sa, senatorul a făcut referire la Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului și Bolșevismului și la împlinirea a 87 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov de către Adolf Hitler și Iosif Stalin.
Ninel Peia a susținut că Parlamentul are o responsabilitate față de victimele regimurilor totalitare și a solicitat ca legislativul să adopte o poziție oficială cu privire la pact și la consecințele acestuia pentru România.
Ninel Peia a invocat victimele nazismului și bolșevismului
În discursul susținut în Parlament, senatorul Ninel Peia și-a început intervenția printr-un apel adresat colegilor săi parlamentari. Acesta a legat solicitarea sa de Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului și Bolșevismului.
„Dragi colegi, senator Peia vă deranjează astăzi pentru a îndeplini o datorie de sânge și de istorie pe care acest parlament o amână cu vinovată nepăsare. Ieri a fost Ziua Europeană de Comemorare a Victimelor Nazismului și Bolșevismului.”
În continuarea discursului, senatorul a făcut referire la momentul semnării Pactului Ribbentrop-Molotov și la cei doi lideri care au parafat înțelegerea.
„s-au împlinit 87 de ani de când doi criminali ai istoriei, Hitler și Stalin, au semnat blestematul Pact Ribbentrop-Molotov.”
Potrivit declarației sale, semnarea pactului a avut consecințe directe asupra României Mari și asupra populației afectate de schimbările teritoriale și de regim care au urmat.
Apel la condamnarea Pactului Ribbentrop-Molotov
Ninel Peia a descris în discursul său efectele pactului asupra teritoriilor românești și asupra populației din Basarabia. Senatorul a susținut că înțelegerea dintre Germania nazistă și Uniunea Sovietică a avut consecințe deosebit de grave pentru milioane de oameni.
„Prin această semnătură ticăloasă, trupul României Mari a fost fășiat, iar destinul a milioane de frați de ai noștri a fost aruncat în gura iadului totalitar.”
Discursul a continuat cu referiri la perioada regimului stalinist și la ceea ce senatorul a numit crime și politici de exterminare aplicate populației din Basarabia.
„Consecințele au fost de o cruzime apocaliptică. Regimul stalinist bolșevic a aplicat Basarabiei martire cea mai cumplită armă a exterminării în masă.”
Senatorul a legat apoi memoria victimelor de responsabilitatea generațiilor actuale față de România și față de generațiile viitoare.
„Oasele strămoșilor noștri ne cer să avem grijă de țară, de noi, de copiii noștri, de ce va să vină peste o mie de ani.”
Cerere oficială adresată Senatului și Parlamentului
Unul dintre principalele puncte ale intervenției senatorului a fost solicitarea adresată Senatului și întregului Parlament pentru adoptarea unei declarații oficiale.
Ninel Peia a cerut ca statul român să își exprime oficial poziția față de Pactul Ribbentrop-Molotov și față de crimele împotriva umanității pe care senatorul le-a asociat acestei înțelegeri.
„Tăcerea noastră de azi este o complicitate cu călăii de ieri. De aceea, de la această tribună sacră a democrației solicit oficial Senatului și întregului Parlament adoptarea de urgență a unei declarații oficiale prin care statul român să condamne ferm, definitiv și fără echivoc Pactul Ribbentrop-Molotov și toate crimele împotriva umanității născute din această înțelegere criminală.”
Solicitarea formulată de senator are, astfel, două componente principale. Pe de o parte, este vorba despre condamnarea oficială a Pactului Ribbentrop-Molotov, iar pe de altă parte despre condamnarea crimelor împotriva umanității pe care Ninel Peia le consideră legate de această înțelegere.
Apel către parlamentari pentru un moment de reculegere
În partea finală a discursului, senatorul Ninel Peia a făcut un apel către parlamentari să lase deoparte disputele politice și să își asume o responsabilitate față de memoria victimelor.
„Stimați colegi, dragi colege, dincolo de micile noastre bătălii politice, avem obligația să fim bărbați și doamne de stat în fața istoriei.”
Senatorul a continuat printr-o solicitare adresată președintelui Senatului și parlamentarilor pentru păstrarea unui moment de reculegere în memoria celor care au fost uciși, deportați sau înfometați.
„În numele memoriei celor uciși, deportați și înfometați, vă solicit, domnule președinte, și vă rog, dragi colegi și dragi colege senatori, să ne ridicăm și să păstrăm un moment de reculegere, să lăsăm liniștea acestui plen să fie vocea celor care au pierit pentru că purtau vina de a fi români.”
Intervenția senatorului s-a încheiat cu un apel către colegii săi din Parlament.
„Vă mulțumesc și vă rog să ne ridicăm în picioare.”
