Oamenii de știință au identificat mai multe gene care permit unuia dintre cele mai longevive mamifere, balena de Groenlanda, să trăiască până la 200 de ani, fapt care ar putea pune bazele conceperii unor metode de creștere a speranței de viață a omului.
Oamenii de știință au identificat mai multe gene care permit unuia dintre cele mai longevive mamifere, balena de Groenlanda, să trăiască până la 200 de ani, fapt care ar putea pune bazele conceperii unor metode de creștere a speranței de viață a omului.
Cercetătorii au studiat genomul balenei de Groenlanda (balaena mysticetus) și au descoperit o serie de gene unice a căror activitate este legată de rezistența la cancer și repararea leziunilor provocate ADN-ului, informează dailymail.co.uk.
Majoritatea mamiferelor mor înainte de a atinge vârsta de 100 de ani, dar cercetătorii au încercat de mult timp să afle cum reușesc aceste balene să trăiască mai mult decât alte specii de mamifere marine și să nu sufere de maladii cardiace și cancer.
O serie de studii separate, desfășurate în Marea Britanie și Statele Unite ale Americii, au cartografiat în detaliu structura ADN a balenei de Groenlanda, lucru care a permis identificarea genelor legate de longevitate.
Joao Pedro de Magalhaes, cercetătorul-șef care a realizat studiul din Marea Britanie, a spus că rezultatele ar putea fi utile în folosirea acestor gene pentru prelungirea vieții umane.
Profesorul, care predă la Universitatea din Liverpool, caută în prezent finanțare pentru o serie de experimente ce vizează introducerea genelor în organismele unor șoareci pentru a vedea dacă acestea cresc rezistența animalelor la o serie de boli cronice.
"Experimentul ideal la care mă gândesc este să iau o genă de la o balenă de Groenlanda, să o introduc în organismul unui șoarece și să văd dacă acel animal va trăi mai mult și va fi protejat împotriva cancerului", a declarat savantul pentru publicația Sunday Times.
"Dacă se va întâmpla ceea ce mă aștept eu să se întâmple, atunci vom putea demara procesul de căutare a unei metode de utilizare a acestor cunoștințe în scopuri terapeutice pe pacienți umani", a mai spus Joao Pedro de Magalhaes.
În octombrie 2014, cercetători de la Harvard Medical School din Statele Unite au publicat un studiu, după ce au analizat genomul aceleiași specii de balenă, cu rezultate asemănătoare cu cele ale cercetării britanice.
