O cercetare științifică ale cărei rezultate au fost publicate în revista Sciene Advance schimbă radical perspectiva asupra istoriei primitive a Europei și, în general, a tranziției la homo sapiens. Relicvele descoperite într-o peșteră din Franța arată că prototipul omului modern exista cu cel puțin 40.000 de ani mai devreme decât arătau datele precedente și folosea arme.
O cercetare științifică ale cărei rezultate au fost publicate în revista Sciene Advance schimbă radical perspectiva asupra istoriei primitive a Europei și, în general, a tranziției la homo sapiens. Relicvele descoperite într-o peșteră din Franța arată că prototipul omului modern exista cu cel puțin 40.000 de ani mai devreme decât arătau datele precedente și folosea arme.
În Africa, utilizarea arcurilor și săgeților a fost documentată ca datând de acum 70.000 de ani, dar până acum dovezile din Europa, decoperite în Germania, aveau o vechime de cel mult 12.000 de ani.
Noile date, obținute după cercetarea relicvelor extrase dintr-o peșteră din sudul Franței, au oferit dovezi despre cea mai veche utilizare cunoscută a arcurilor și săgeților în Europa, în urmă cu 54.000 de ani de către Homo sapiens, cu aproximativ 40.000 de ani mai devreme decât indicau cercetările precedente, din Germania.
Potrivit studiului publicat în revista Science Advances, datele au fost determinate după unelte găsite în peștera Mandrin. Situl a fost excavat din 1990, iar mai multe straturi arheologice urmăresc peste 80.000 de ani de ocupare a locului, unde au alternat Homo sapiens, omul modern și omul de Neanderthal, conform news.ro.
Un strat, numit „E”, a fost atribuit prezenței Homo sapiens în urmă cu 54.000 de ani, prins între două straturi demonstrând prezența neanderthalienilor. În acest strat s-au găsit sute de vârfuri de piatră tăiată, cu o finețe de execuție superioară celor prezente în celelalte straturi.
Aceste vârfuri s-au dovedit a fi cheia cercetătorilor, deoarece celelalte materiale folosite pentru fabricarea unui arc (lemn, fibre, piele) dispar în timp, îngreunând identificarea tehnici.
Pentru a stabili funcția acestor vârfuri – dintre care unele sunt mai mici decât o monedă – oamenii de știință au realizat replici ale acestora și le-au așezat la capătul săgeților folosind un arc asupra animalelor moarte.
Astfel, specialiștii au putut determina că săgețile respective puteau fi eficiente asupra caprioarelor, cailor și chiar a zimbrilor, animalele pe care le puteau vâna oamenii acelor vremuri.
HOMO SAPIENS vs NEANDERTHALIENI: CEI CARE AU ADUS PROGRESUL AU SUPRAVIEȚUIT ÎN DETRIMENTUL "TRADIȚIONALIȘTILOR"
Într-un studiu anterior, cercetătorii au arătat că cele 2 specii, sapiens și neanderthalienii, au ocupat locul alternativ și, cel mai probabil, s-au intersectat, fără să se poată spune dacă a fost o întâlnire pașnică sau nu.
Dar oamenii de Neanderthal care au locuit în peșteră după Homo sapiens au continuat să folosească arme tradiționale, precum sulițele, fără a dezvolta sau a adopta tehnica arcului cu săgeată.
