România furată de austrieci. Drama fosților angajați Arpechim, fabrică devalizată de OMV. Fostă angajată: „Și mâine ne-am întoarce. Acolo este sufletul nostru”

Foștii angajați ai fabricii Arpechim Pitești trăiesc o adevărată dramă, după ce au rămas fără locul de muncă de o viață. Foarte puțini au reuști să se reangajaze, și mai puțini au prins un job pe domeniul pe care au experiență.

Doamna Rusu, fost angajat Arpechim, spune că, la 45 de ani, rămasă pe drumuri și cu doi copii, a găsit cu greu un loc de muncă.

„La 45 de ani, nu prea vrea nimeni să afle ce cunoștințe ai. Am făcut un proiect european, deși când m-am apucat de el nu știam nimic. Am alergat prin toate instanțele cu cei de la OMV pentru drepturi salariale. Au fost și oameni de bine alături de noi. După terminarea acelui proiect, la 50 de ani, m-am simțit mai împlinită. Nu mai putem lucra în domeniul nostru de competență. Eu m-am angajat la un institut de cercetări nucleare. Dar nu mai fac ceea ce am făcut toată viața. Dar spre deosebire de alți colegi, unii sunt curieri, alții la magazin, dar în niciun caz pe domeniul lor. După o revizie în amănunt, cred că partea de rafinărie ar putea fi pornită. Multe instalații sunt în conservare. Sunt colegi de 60 de ani sau la pensie, oricând ar da o mână de ajutor. Dacă mâine ne cheamă, acolo ne ducem. Acolo e sufletul nostru. Dacă am face bitum doar pentru infrastructura noastră, ar fi minunat” a declarat fosta angajată de la Arpechim.

De la colos industrial, la fiare vechi

Negocierile pentru vânzarea Arpechim Pitești, colosul industrial moștenit din vremea comunistă, au eșuat, așa că procedura de desființare a instalațiilor a intrat în linie dreaptă. În 1990, acolo lucrau 8.000 de oameni.

Rafinăria Arpechim Pitești (ultima mare instalație „comunistă” de acest fel, din România) va fi demolată, iar procedurile începute acum patru ani de compania OMV Petrom (proprietara ei) au avansat. Reprezentanții companiei ne-au confirmat că au început procedurile pentru demolarea rafinăriei Arpechim încă de acum patru ani.

„Am solicitat în anul 2016 Agenției pentru Protecția Mediului obținerea obligațiilor la încetarea activității fostei Rafinării Arpechim, în conformitate cu legislația de mediu. Datorită complexității obiectivului, acesta este un proces îndelungat. În acest moment, OMV Petrom pregătește Bilanțul de mediu pentru obținerea unor astfel de obligații, așa cum a fost solicitat, în conformitate cu legislația de mediu”, au transmis aceștia.

La începutul lunii septembrie, Cătălin Bulf, secretar de stat în Ministerul Economiei, anunța într-o conferință de presă că o companie din Statele Unite ar dori să cumpere de la OMV Petrom  rafinăria Arpechim din Pitești. „Am recomandat firmei care vrea să cumpere Arpechim să meargă direct la OMV. Asta ar însemna la rafinărie aproximativ 1.200-1.400 locuri de muncă pentru producere de kerosen și de bitum pentru autostrăzi”, spunea Cătălin Bulf, care nu a dorit să dea mai multe detalii.

L-am sunat de mai multe ori pe Cătălin Bulf, însă acesta nu a mai vrut să furnizeze informații suplimentare despre potențialul investitor, spunându-ne doar atât: „Sunt în campanie electorală”.  Interesant este că reprezentanții OMV Petrom nu au confirmat că ar fi fost contactați de vreun investitor străin interesat să cumpere rafinăria Arpechim.

Închisă în 2011 din rațiuni economice, rafinăria Arpechim Pitești era pe vremuri una dintre cele mai mari din țară, cu aproximativ 8.000 de angajați. În 2016, Mariana Gheorghe, pe atunci directorul general al OMV Petrom, afirma că în cazul în care ar dori să redeschidă Arpechim, compania ar trebui să investească mai multe sute de milioane de euro.

Nu a fost identificat un investitor credibil

Trebuie spus că Rafinăria Arpechim de la Pitești și-a încetat producția în urma unei decizii luate de Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom. Decizia a fost luată pe 24 martie 2011. Conform unui comunicat de la acea vreme al companiei petroliere, decizia a fost luată din rațiuni economice, având în vedere provocările economice fundamentale: rafinărie ineficientă, cu tehnologie depășită și fără ieșire la mare, cu un necesar ridicat de investiții.

„Opțiunea vânzării, pe care compania a analizat-o în ultimul an, nu este fezabilă întrucât nu a fost identificat un cumpărător credibil care să dispuna de expertiza și resursele financiare necesare operării într-un mod sustenabil și în siguranță a rafinăriei. Pe de altă parte, investițiile în rafinăria Arpechim constituie o provocare, având în vedere că este o rafinărie fără ieșire la mare, care importă țiței și, în principal, exportă produse finite. În Europa, o serie de alte rafinării, cu o tehnologie mai avansată și cu o poziționare mult mai bună decât Arpechim se confruntă cu aceeași situație, fiind deja închise sau neutilizate”, se preciza într-un comunicat al Petrom transmis Bursei acum nouă ani.

La acel moment, conform unui raport intern, erau necesare investiții de circa 100 milioane de euro pentru operarea rafinăriei, în condițiile în care marja de rafinare era foarte mică și nu permitea funcționarea eficientă a unității.

De la 8.000 de angajați, la închidere

Amplasată la sud de municipiul Pitești, rafinăria avea o capacitate nominală de circa 3,5 milioane de tone pe an, fiind inițial proiectată ca parte a unui complex petrochimic. Prima instalație a fost inaugurată în 1964, iar în 1971 rafinăria a fost integrată cu complexul petrochimic. Combinatul s-a extins treptat în anii următori, ajungând să aibă aproape 8.000 de angajați.

După 1990, rafinăria de la Pitești a aparținut, pe rând, de regia Autonomă a Petrolului, de Compania Română de Petrol și de Societatea Națională a Petrolului (SNP) Petrom, companie preluată în 2004 de austriecii de la OMV. În anul 2006, în urma unei investiții de peste 40 de milioane de euro, la rafinăria de la Pitești a fost inaugurată o instalație care permitea obținerea de carburanți cu conținut redus de sulf, în conformitate cu standardele europene. În același an, la Arpechim s-au rafinat 3,4 milioane de tone de țiței.

La începutul lui 2007, pe platforma Arpechim mai lucrau aproape 2.500 de salariați. Potrivit unui plan de externalizare a serviciilor anunțat de Petrom, numărul lor urma să se reducă la jumătate până la finalul anului. Pe 24 martie 2011, Consiliul de Supraveghere al OMV Petrom a decis închiderea permanentă a rafinăriei Arpechim, urmând să achite salariaților disponibilizați, pentru plăți compensatorii și alte măsuri de protecție socială, circa 10 milioane de euro.

După anunțul închiderii rafinăriei, în spațiul public au fost lansate diverse variante de rezolvare a situației. Printre acestea s-au numărat cumpărarea rafinăriei de către Oltchim sau achiziționarea ei de către stat, în perspective revânzării ulterioare către un investitor interesat, însă niciuna nu s-a materializat. A devenit însă o certitudine, în perioada următoare, disponibilizarea majorității celor peste 600 de angajați care încă mai lucrau la rafinăria Arpechim.

La începutul lui 2013, OMV Petrom anunța că va continua activitatea de conservare a rafinăriei Arpechim până când va obține autorizarea de demolare, în condițiile în care nu va exista niciun cumpărător. Momentul, iată, a sosit.

Sursa: Realitatea de Bucuresti