Numeroase state europene, inclusiv România, intenționează să participe la planul propus de cancelarul german, Olaf Scholz, privind crearea unui sistem antiaerian și antibalistic comun al Uniunii Europene, au afirmat funcționari din domeniul diplomației, sub protecția anonimatului.
Numeroase state europene, inclusiv România, intenționează să participe la planul propus de cancelarul german, Olaf Scholz, privind crearea unui sistem antiaerian și antibalistic comun al Uniunii Europene, au afirmat funcționari din domeniul diplomației, sub protecția anonimatului.
11 state din cadrul Uniunii Europene intenționează să semneze miercuri, cu ocazia reuniunii de la Bruxelles a miniștrilor Apărării din NATO, o declarație comună privind intenția de a participa la crearea unui sistem antiaerian și antibalistic împreună cu Germania, o inițiativă propusă de cancelarul Olaf Scholz, conform surselor citate de publicația Der Spiegel, scrie Mediafax.
Diplomați din cadrul NATO au declarat că planul Germaniei este susținut de România, Belgia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Finlanda, Lituania, Letonia, Olanda, Slovacia și Slovenia. La proiect ar urma să participe și Norvegia.
Semnarea declarației de intenții va permite inițierea procedurilor de elaborare a detaliilor proiectului antiaerian și antibalistic european. Pe parcurs, la acest proiect s-ar putea ralia și alte țări.
Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a pledat la sfârșitul lunii august, într-un discurs privind reformarea Uniunii Europene, pentru continuarea procesului de extindere și pentru consolidarea suveranității și apărării. Printre ideile enunțate, Scholz a propus crearea unui sistem comun de apărare antiaeriană și antibalistică. "Ar fi un câștig în materie de securitate pentru întreaga Europă", a argumentat cancelarul Germaniei.
Proiectul propus de Olaf Scholz este o reacție la invazia militară rusă în Ucraina. Germania ar vrea să utilieze sisteme antiaeriene "Arrow", de fabricație israeliană, pentru acest proiect.
Polonia a semnalat deja că nu vrea să se ralieze proiectului german, preferând să aibă propria apărare antibalistică. La rândul său, Franța, singura putere nucleară din Uniunea Europeană, nu manifestă un interes prea mare pentru acest plan.
