Sărbătoare importantă în data de 28 noiembrie în România.
Sfântul Cuvios Mucenic Ștefan cel Nou este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 28 noiembrie.
Sfântul Ștefan s-a născut în Constantinopol, în timpul împăratului Anastasie (713-715). De tânăr a ales viața monahală, fiind deprins din familie cu un trai aspru și cu săvârșirea faptelor bune.
A fost stareț al Mănăstirii Sfântului Auxentie, aflată în apropierea Calcedonului.
Pentru poziția sa iconodulă (de cinstire a sfintelor icoane), Sfântul Ștefan a fost întemnițat în Bizanț, alături de alte câteva sute de monahi. Au fost torturați pentru faptul că nu acceptaseră noua erezie - iconoclasmul (distrugerea sfintelor icoane).
Unii aveau ochii scoși, alții mâinile tăiate, pentru că nu au iscălit împotriva sfintelor icoane, ci dimpotrivă au semnat pentru ele, iar alții nu aveau urechi. Unii dintre acei monahi purtau urmele bătăilor pe care le primiseră de la chinuitori, răni care nu se tămăduiseră încă, iar alții se arătau că nu au păr, fiind tunși de păgânii arzători de icoane, și cei mai mulți aveau barba unsă cu smoală și arsă.
Toți acei părinți l-au primit pe Sfântul Ștefan ca pe un părinte și la dânsul se spovedeau. Deci s-a făcut închisoarea ca o mănăstire, fiindcă toată pravila monahală se săvârșea acolo.
Sfântul Mucenic Ștefan a fost omorât în timpul împăratului iconoclast Constantin Copronim (741-775). O mulțime tulburată, care a pornit de la palatul imperial, l-a scos din închisoare și "îndată la pământ aruncându-l ca niște fiare sălbatice, și legând funii de fiarele în care picioarele lui erau închise, l-au tras la ulița cea de obște, călcându-l peste cap și peste tot trupul, cu pietre lovindu-l și cu bețe bătându-l". (Viețile Sfinților)
Criza iconoclastă, declanșată de împăratul bizantin Leon al III-lea Isaurianul/Sirianul (717-741), a durat până în anul 787, când cel de-al șaptelea Sinod Ecumenic a instituit cinstirea sfintelor icoane ca legiuită și dreaptă. (sursă: vol. "Viețile Sfinților").