Tradiții de Sfântul Ştefan. Cum să te fereşti de primejdii și ce să faci azi pentru a atrage sporul în casă

Pe 27 decembrie, Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte, în cea de-a treia zi de Crăciun, pe Sfântul Ştefan, unul dintre ucenicii lui Iisus şi primul martir creştin condamnat la moarte de autorităţile iudaice din Ierusalim. Tradiţia spune că, în această zi, rugăciunile aduse în faţa icoanei Sfântului Ștefan fac minuni pentru suferinzi.

În această zi, conform tradiţiei populare, se fac pomeniri pentru cei care au murit în împrejurări dramatice şi sunt interzise deplasările în zonele montane şi în locuri izolate care ne pun viaţa în pericol.

În Muntenia, în unele sate se mai ţine cont de obiceiurile străbunilor. În unele zone se prepară Pâinicile lui Ştefan. Dintr-un aluat asemănător cu cel de cozonac, unse cu miere, se fac pâinici în forme rotunde. Aceste dulciuri, care amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ştefan, se sfinţesc la biserică în ziua praznicului şi se împart copiilor săraci. De asemenea, de Sfântul Ştefan, se prepară şi se împart mucenici cu miere şi nucă, care amintesc de moartea lui mucenicească.

Pentru sporul casei şi pentru sănătatea rudelor suferinde, trebuie să-l cinstim pe Sfântul Mucenic Ştefan prin fapte bune, iar reconcilierile sunt binevenite în această zi. În ziua praznicului este bine să evităm deplasările în zone montane şi în locuri izolate, care ne pun viaţa în primejdie.

În tradiţie se mai spune că pentru sporul casei şi sănătatea rudelor bolnave sau păgubite este bine ca în 27 decembrie să dăruim icoana Sfântului Ştefan sau o candelă nouă, aprinsă.

"În semn de iubire, preţuire şi respect pentru Sfântul Ştefan, dar şi ca dovadă de bunătate şi înţelegere, este bine să ne împăcăm cu persoanele cu care suntem certaţi", spun preoţii.