Dosarul de mită și trafic de influență la RAR Sibiu a ajuns la instanță. 16 persoane trimise în judecată, între care și șeful RAR Sibiu

Dosarul de mită și trafic de influență la RAR Sibiu a ajuns la instanță. 16 persoane trimise în judecată, între care și șeful RAR Sibiu
16 persoane sunt trimise în judecată după ce ar fi săvârșit 138 de fapte de corupție și complicitate la corupție, printre acre luare de mită, dare de mită, trafic și cumpărare de influență. Se pare că funcționari publici din cadrul R.A.R. Sibiu și R.A.R. Vâlcea, prin intermediul unor terțe persoane, pretindeau și primeau sume de bani în legătură cu activități de identificare, omologare și verificare a stării tehnice a vehiculelor în vederea înmatriculării.
16 persoane sunt trimise în judecată după ce ar fi săvârșit 138 de fapte de corupție și complicitate la corupție, printre care luare de mită, dare de mită, trafic și cumpărare de influență. Se pare că funcționari publici din cadrul R.A.R. Sibiu și R.A.R. Vâlcea, prin intermediul unor terțe persoane, pretindeau și primeau sume de bani în legătură cu activități de identificare, omologare și verificare a stării tehnice a vehiculelor în vederea înmatriculării.
"Funcționarii publici din cadrul Registrului Auto Român, în realizarea în concret a faptelor de corupție și-au luat o serie de măsuri pentru a asigura conspirativitatea faptelor comise, apelând la „serviciile de intermediere” prestate de către anumiți complici, de regulă, fiecare inginer „lucra” cu un anumit complice, aspecte cunoscute atât de ceilalți funcționari cât și de ceilalți intermediari și beneficiari ai „serviciilor de intermediere” (mituitori). Toate aceste măsuri de identificare și folosire a intermediarilor, a complicilor la corupție, sunt apte a elimina o serie de riscuri în privința deconspirării faptelor și anchetarea lor de către organele de urmărire penală, făcând dificilă infiltrarea unor investigatori acoperiți care să intre în contact direct cu funcționarii publici și să le remită acestora mita, fiind totodată aproape eliminată posibilitatea ca vreo persoană să îl denunțe pe funcționarul public întrucât acesta din urmă nu executa personal acțiunea de pretindere și primire a mitei, astfel încât potențialul denunțător l-ar fi putut reclama doar pe complice, care acționa în numele și pentru funcționarul public, iar, de regulă, „problema” mituitorului era rezolvată de inginer, acesta din urmă, în multe cazuri, analizând în prealabil situația prezentată de complice. Au fost elaborate și folosite de către funcționarii publici, împreună cu complicii acestora, a anumitor coduri, pentru ca la momentul în care un beneficiar, un mituitor, intra în legătură cu complicele funcționarului, după pretinderea și primirea mitei, intermediarul îl instruia pe mituitor să îl contacteze pe inginerul pentru care el „lucra” și să îi spună că „vine din partea lui Silviu” ori „vine din partea lui Mihai”, etc., potrivit înțelegerii, de la un anumit moment, dintre aceștia, aceste prenume schimbându-se periodic, reprezentând un cod", spune prim procurorul Ion Veștemean, purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu.
Potrivit acestuia, în momentul în care funcționarul auzea un anumit nume „Silviu”, „Marius” sau „Mihai”, acea persoană fiind una fictivă, iar acel nume corespundea cu cel stabilit de funcționar cu complicele său, avea reprezentarea certă că mituitorul a luat legătura cu intermediarul, a discutat modalitatea de comitere a faptelor de corupție și a remis mita către el, prin intermediul complicelui său.
Adoptarea acestui plan de către funcționarii publici și complicii lor avea un dublu scop, primul fiind determinat de încercarea infractorilor de a deruta organele de urmărire penală, prin acreditarea ideii că ar fi implicat în fapte de corupție un terț cu prenumele folosit drept cod, astfel încât organele de anchetă penală să își concentreze eforturile în scopul identificării acelui terț inexistent, iar al doilea scop este reprezentat de intenția făptuitorilor (funcționari corupți și complicii acestora) de a evita scurtcircuitarea lanțului infracțional.
"În privința acestui ultim scop, se reține că un mituitor care a beneficiat în trecut de „serviciile” funcționarului public și ale complicelui acestuia ar putea memora parola, codul, ce i s-a comunicat cu acea ocazie, iar în momentul în care ar fi avut nevoie din nou de serviciile acestor inculpați s-ar fi putut prezenta direct la funcționarul public și i-ar fi spus că „vine din partea lui Silviu”, etc., cum i s-a spus în trecut, iar funcționarul public i-ar fi prestat „serviciul” având reprezentarea că mituitorul a discutat în prealabil cu complicele său, deși beneficiarul nu a făcut acest lucru. Funcționarii publici și complicii acestora, la anumite intervale de timp, schimbau codurile, prenumele folosite, astfel încât, în momentul în care beneficiarul nu a discutat cu complicele și nu i s-a comunicat noul cod, dar se prezenta folosind un vechi prenume, funcționarul public își dădea seama că acesta nu a discutat în prealabil cu intermediarul și nu a remis mita, situație în care nu îl favoriza pe acesta în cadrul procedurilor R.A.R. Astfel, acordarea calificativului „bun tehnic” cu ocazia inspecției tehnice, în mod discreționar, unui vehicul necorespunzător tehnic, de către un funcționar public corupt, are drept consecință punerea în circulație a unui vehicul periculos pentru traficul rutier, existând astfel premisele producerii unor evenimente rutiere grave, de cele mai multe ori soldate cu victime omenești. De asemenea s-a mai reținut că unii funcționari publici, în schimbul unor sume de bani pretinse și primite cu titlu de preț al influenței, prin intermediul complicilor lor, își exercitau influența și își determinau anumiți colegi să procedeze la efectuarea procedurilor de inspecție tehnică a vehiculelor și să acorde calificativul ˝bun tehnic˝acelor vehicule aparținând cumpărătorilor de influență. Totodată, în privința unor persoane ce acționau ca intermediari ai angajaților R.A.R. s-a mai reținut că aceștia au pretins și primit diferite sume de bani, cu titlu de preț al influenței, susținând în mod nereal că ar avea influență asupra angajaților Instituției Prefectului – SPCRPCIV Sibiu și că în schimbul acelor sume de bani care ar ajunge cu titlu de mită la acei polițiști le-ar fi facilitată obținerea certificatelor de înmatriculare a unor vehicule sau a permiselor de conducere", spune Veștemean.
Zece inculpați, printre care șeful de reprezentanță R.A.R. Sibiu, trei ingineri R.A.R. și un agent de poliție, alături de complicii lor, au fost cercetați penal în stare de arest preventiv în perioada 12.09.2019 – 09.12.2019, iar apoi în perioada 09.12.2019 – 02.01.2020 în stare de arest la domiciliu, iar în prezent acești zece inculpați, alături de alți trei dintre cei 16 trimiși în judecată, se află sub control judiciar.
"Prin rechizitoriul din data de 12.05.2020, dosarul a fost înaintat Tribunalului Sibiu spre judecare cu propunerea de menținere a măsurii preventive a controlului judiciar luată față de 13 dintre cei 16 inculpați, dar și de menținere a măsurii asiguratorie a sechestrului dispus asupra sumelor totale de 34.240 lei și 7795 Euro", conchide Veștemean.
Urmărește știrile Realitatea de Sibiu și pe Google News

























