Actualitate· 3 min citire

Proiect de aproape 150.000 de euro în Valea Hârtibaciului

Proiect de aproape 150.000 de euro în Valea Hârtibaciului

Proiect de aproape 150.000 de euro în Valea Hârtibaciului

Realitatea de Sibiu
Scris de Realitatea de Sibiu Publicat: 30 aug. 2022, 09:14

Proiectul propune infiintarea unui Forum al Peisajului deschis al Văii Hârtibaciului

Asociația GAL Microregiunea Hârtibaciu anunță începutul derulării proiectului „Activism civic și advocacy în Valea Hartibaciului. Prezervarea peisajului deschis”, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Implementarea proiectului a început cu data de 15 august 2022 și are o durată de 18 luni.

Proiectul este conceput pe baza parteneriatului dintre Asociaţia GAL Microregiunea Hârtibaciu și Asociația Hosman Durabil. Valoarea totală a proiectului este de 145.364,50 Euro. Echipa proiectului s-a întâlnit prima data în 23 august pentru a stabili modalitățile de lucru.

Cu sprijinul direct al specialiștilor Elena Curcean și Valentin Păun, care vor coordona și implementarea proiectului, GAL Microregiunea Hârtibaciu a reușit accesarea fondurilor nerambursabile necesare derulării proiectului „Activism civic și advocacy în Valea Hartibaciului. Prezervarea peisajului deschis”.

Proiectul propune infiintarea unui Forum al Peisajului deschis al Văii Hârtibaciului cu scopul activării civice a tinerilor, în special a tinerilor fermieri. Sigla forumului a fost donată către inițiatorii proiectul de artistul sibian Dan Perjovschi, cunoscut pentru sprijinul activismului civic.

„Existența și viabilitatea fermelor mici este esențială pentru conservarea biodiversității din zona Natura 2000.” a declarat Viktoria Luft, arhitectă peisajistă stabilită de câtiva ani în regiune. Procesul de concentrare a terenurilor are efecte grave pe termen lung în plan economic și social, dar pericolul cel mai mare este distrugerea biodiversității. Ilarion Bârsan, președintele GAL Microregiunea Hârtibaciu, este de părere că: „Practicarea agriculturii la scara mare, uniformizarea terenurilor și ingradirea accesului la pașunatul comunal sau la alte terenuri conduc direct la pierderea sentimentului de apartenența pentru tineri, la plecarea acestora spre zone urbane și la depopularea regiunii.”

Implicarea redusa a cetățenilor în viața publică relevă pasivitate la însușirea agresivă a terenurilor de către companiile agricole mari. Companiile agricole mari cumpără terenuri continuu și forțează fermierii individuali să renunțe la terenurile lor prin strategii agresive de limitare a accesului la pașunile comunale, uneori chiar prin limitarea accesului proprietarilor la terenurile lor. Concentrarea agresiva a terenurilor conduce direct la dispariția fermelor mici, depopularea zonei și la afectarea biodiversității din siturile Natura 2000 în sudul Transilvaniei.

„Nu există suficiente exemple de bună practică care să crească activismul cetățenilor. Actorii mari din zonă nu au interesul de a se confrunta cu rețele articulate și consecvente de cetățeni și ONG-uri, organizații capabile să se opună inițiativelor nocive sau cu impact negativ asupra mediului și societății. Prin proiectul nostru vom contribui la îmbunătățirea acestei situații, cetățenii vor deveni activi” spune Gabriela Cotaru, vice-președinte asociației Hosman Durabil.

Distribuie articolul

Mai multe articole despre

Urmărește știrile Realitatea de Sibiu și pe Google News

Mai multe știri din Actualitate